Cel mai mare sarpe din lume a fost descoperit in Amazon

+ZOOMCel mai mare sarpe din lume a fost descoperit in AmazonGalerie foto (2)

Dupa 23 de ani de expeditii si cercetari desfasurate pe trei continente, criptozoologul irlandez Mike Warner, in varsta de 73 de ani si fiul sau Greg, de 44, au intreprins luna trecuta o indrazneata calatorie in inima Amazonului peruvian pentru a-si confirma teoriile cu privire la existenta unui urias sarpe anaconda care traieste in aceste tinuturi.

Porniti pe urmele lui "boa cel negru" sau Yacumama (Mama Apelor), asa cum este denumita uriasa creatura a junglei in cultura populara locala, cei doi barbati originari din orasul irlandez Hillhall sunt de parere ca au luat urma reptilei si ca au prins in poza colosalul specimen despre care unele rapoarte sustin ca ar avea 40 metri lungime si doi metri in diametru.

Desi notiunea serpilor anaconda monstruosi a patruns doar recent in acceptiunea occidentala, mai degraba ca un concept fictional de senzatie, marturii ale intalnirilor cu Yacumama abunda in istoria bazinului amazonian, localnicii vorbind despre el ca despre o realitate incontestabila.

Indignati de acest lucru, Mike si Greg Warner au organizat o expeditie de 12 zile pe raul Amazon, pentru a gasi sarpele despre care unii martori sustin ca poate ingurgita apa si lansa un puternic jet pentru a dobori maimutele din copaci si a le manca.

"Datele pe care le-am adunat sunt foarte stufoase, avem peste 700 de fotografii in urma sortarii si cinci ore de filmare, care trebuie studiate in amanunt. Va dura luni de zile pentru a analiza in intregime materialele, dar o prima vedere confirma deja teoria ca acesti giganti exista si isi croiesc drum prin jungla, creand santuri late de doi metri si doborand copaci. Mai important insa este ca am reusit sa prindem pe camera unul dintre ei atunci cand se deplasa printr-unul dintre "canalele" sale acvatice", a declarat Greg Warner.

Cei doi exploratori si-au impartasit descoperirile cu guvernul peruvian, cu National Geographic si cu Universitatea Queens din Belfast, urmand ca echipa sa-si petreaca urmatoarea perioada pentru a analiza "dovezile". De asemenea, mai entuziasti decat inainte, Mike si Greg planuiesc sa revina la locatie in luna octombrie, pentru a scana termic imprejurimile si a stabili numarul de serpi anaconda, ocazie cu care spera sa ia dupa ei si un echipaj tv.

Galerie foto (1)

Oamenii cred de mii de ani că animalele pot presimţi anumite dezastre naturale şi că îşi schimbă comportamentul în funcţie de condiţiile meteorologice.

Adevar Serios!!

Japonezii cred că un peşte de forma unui şarpe, ce se găseşte în apele calde ale lumii, i-ar fi putut ajuta să îşi dea seama că un cutremur este pe cale să se producă în Japonia.

Peştele din familia Regalecidae (Oarfish) este cunoscut în folclorul japonez sub denumirea "mesagerul de la palatul zeului mărilor", pentru că apariţia acestuia pe lângă plaje prevesteşte provocarea unui cutremur. Din decembrie 2009 până în martie anul acesta un număr mare de peşti de acest tip au fost văzut de-a lungul plajelor japoneze, deşi, în general, aceşti peşti nu vin la mal.

De la începutul iernii trecute au fost raportate numeroase cazuri de astfel de peşti capturaţi în plasele pescarilor. Unele persoane susţin că acest fenomen este unul neobişnuit şi poate prezice un eventual cutremur. De altfel, un articol de pe 6 martie din Japan Times, cu 5 zile înaintea cutremurului cu magnitudinea de 9.0 ce a lovit Japonia, menţiona că oamenii cred că prezenţa acestor peşti la mal poate anunţa un seism devastator.

Tendinţa peştilor de a se manifesta diferit atunci când presimt un cutremur s-ar datora capacităţii lor de a simţi mişcările petrecute în faliile seismice.

Iată cum arată peştii-prezicători:

PESTI – DELTA DUNARI

In Delta Dunarii, in cei peste 25 de kmp de locuri si canale traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36fiind specifice deltei.
Cel mai are potential piscicol al tarii se gaseste evident in Delta Dunarii, aici se obtine 50% din productia de peste de apa dulce a Romaniei. Dintre speciile de pesti intalnite in Delta un loc aparte il ocupa sturionii marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin vestitele icre negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori amintim scrumbia, care primavara urca pe Dunare cateva sute de km pentru a-si depune icrele.
In imaginea din stanga este infatisata o pastruga

STIUCA (Esox lucius) Descriere: Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace fulgerator. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru un demaraj fulgerator, care se dovedeste de prea multe ori mortal. Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg). Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie. Temperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17-18⁰C. Exista opt specii ale familiei Esox dintre care sase se gasesc in America de Nord. Dimensiunea minima a stiucii care poate fi retinuta este de 40 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita este lingurita oscilanta. Rezultate bune se obtin cu woblere si linguritele rotative. O momeala recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lingura este pestele viu.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: In general stiuca prefera apele limpezi si oxigenate, cu vegetatie bogata. Lacurile mai adanci Puiulet, zone cu adancimi mici si vegetatie cum ar fi japsele, canalele colmatate Suez, sau portiuni ale canalelor unde lipsa curentilor a dus la limpezirea apei Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului. Exista insa perioade cand este mai greu de gasit: de exemplu primavara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. In schimb toamna cand puietul se retrage la iernat si bradisul a cazut pe fundul apei, se prind exemplarele mari. Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie.Sfaturi despre pescuitul stiucii. 

SOMNUL (Silurus glanis)Descriere: Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg.
Este un peste cenusiu fara solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus. Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait, care impreuna cu mirosul bine dezvoltat compenseaza vederea slaba, aceastea fiind adaptari la viata in apa adanca si tulbure, cu fund malos. Somnul este mai activ in timpul noptii. Boistea somnului este in luna mai. Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: in Delta somnul se prinde bine la: coropisnita, buchet de rame, broscute, peste viu (foarte apreciat este tiparul), twister, lingurita si wobler. Momelile artificilale nu prea au succes, de aceea nu le recomand.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: De regula somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile canalelor canale, in gropane Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Pe timpul verii somnul se hraneste intensiv, iulie este cea mai buna luna pentru pescuit. In toamna se aduna in gropane pentru iernat, iar activitatea sa se restrange pe masura ce se raceste timpul.

CRAPUL (Cyprinus carpio)
 Descriere: Este un peste de talie mare care poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are corpul alungit si putin aplatizat, acoperit cu solzi mari. O trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care face parte si crapul este gura subterminala, cu buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei. Boistea crapului are loc in aprilie-mai. Temperatura optima de hranire este de 19⁰C. Dimensiunea minima a crapului care poate fi retinut este de 35 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: mamaliga, boabe de porumb, rame, viermusi. Pentru asigurarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb, mamaliga, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata canale. Exista perioade cand canalul Crisan-Caraorman este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit.Perioada de pescuit in Delta: Dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mijlocul lunii iunie si pana in octombrie, iar daca vremea este mai blanda chiar si noiembrie. Luna septembrie este considerata foarte potrivita pentru pescuitul crapului.

SALAUL (Stizostedion lucioperca)Descriere: Asemanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt exprimate si in numele sau latinesc lucio si perca. Salaul are o culoare verde-cenusie, iar corp sau este alungit si rotunjit. Gura larga are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o struna din materiale rezistente, ca in cazul stiucii. Reproducerea are loc primavara in lunile martie-aprilie. Cel mai mare salau pescuit in Delta cantarea 15 kg. Dimensiunea minima a salaului care poate fi retinut este de 40 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: peste viu (in special tipar), bucatica de peste, twister, lingurita rotativa.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Salau il gasim in apele mai oxigenate din marile lacuri: Lumina, Puiul, Iacub, insa se pescuieste in general pe canale, canale, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

CARASUL (Carassius auratus)Descriere: Carasul are corpul plat, iar solzii mari au o culoare argintie. Foarte prolific acest peste din familia ciprinidelor are o larga raspandire, fiind apreciat pentru gustul deosebit de bun al carnii sale. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus, de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din “70. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a carasului care poate fi retinut este de 15 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, paine, viermusi, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

CARACUDA (Carassius carassius) Descriere: Seamana foarte mult cu carasul, avand aceleasi caracteristici, insa prefera apele mai limpezi si mai oxigenate. Corpul caracudei este mai plat si mai inchis la culoare decat cel al carasului. Pana la aparitia carasului dupa anii “70, caracuda era un peste ce se prindea in mod regulat. Dimensiunea minima a caracudei care poate fi retinuta este de 17 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, cocolos de paine, viermusi, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

  AVAT (Aspius aspius)Descriere: Avatul este un peste rapitor cu corpul alungit si plat. Solzii de dimensiuni medii sunt de culoare argintie.Este un peste pretentios, cu perioade scurte de hranire foarte intensa (1-2 ore) si momente de apatie dea dreptul exasperante. Dimensiunea minima a avatului care poate fi retinut este de 30 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: lingurite rotative si oscilante mici, pestisor viu, twister. Este foarte suspicios, de aceea se impune folosirea unei linii usoare: fir de maximum 0.25 mm.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: In general la intersectia canalelor dar si in ghiolurile mai mari, canale, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

 BIBANUL (Perca fluviatilis) Descriere: Este usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea dorsala foarte tepoasa. Extrem de lacom bibanul este un peste rapitor, cu o gura mare inzestrata cu dinti mici si desi. Reproducerea are loc in perioada martie-mai. In mod obisnuit atinge greutatea de 500 de g, iar dimensiunea minima la care poate fi retinut este de 12 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, lingurite rotative, twister, bucati de lipitoare, pestisor viu (de mici dimensiuni) sau bucatica de peste, broscute.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Se pescuieste in general la confluenta canalelor, acolo unde se intalnesc doi curenti de apa, in locurile unde apa tulbure a canalelor se amesteca cu apa limpede din lacuri, canale, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit
PLATICA (Abramis brama)
Descriere: Corpul platicii este foarte plat (de unde si denumire pestelui). Face parte din familia ciprinidelor, hranindu-se in general pe fundul apelor, in locurile adanci. Greutatea obisnuita este de 0.50-1 kg, iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 25 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocoloas de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Platica se pescuieste pe fundul apei in canale, in locurile de confluenta ale acestora Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie. 

ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus)
Descriere: Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Corpul un pic alungit si plat are solzi argintii. Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Depunerea icrelor are loc in perioada aprilie-mai. Greutatea obisnuita este de 300-400 de g, iar dimensiunea minima a rosioarei care poate fi retinuta este de 15 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocolos de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Rosioara are o larga raspandire preferand apele limpezi Crisan-Caraorman, dar se prinde foarte bine acolo unde se intalnesc doi curenti de apa unul tulbure si altul limpede.Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.

In Delta: Bibanul se pescuieste cu succes tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt ca pentru orice rapitor lunile de toamna. Este foarte activ si iarna.

 LINUL (Tinca tinca)
Descriere: Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici. Traieste in apele limpezi si oxigenate. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, cocolos de paine.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Linul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite de curenti: Crisan-Caraorman
Perioada de pescuit in Delta : Din luna iunie si pana in octombrie.

Pestii 

Informatii generale  

Pestii Piranha (Pygocentrus) fac parte din familia Serrusalmus, sunt o specie de pesti rapitori carnivori, cartilaginosi si homeotermi. Au in jur de 10-40 centimetri lungime si sunt destul de periculosi. Acesti pesti, datorita scheletului lor cartilaginous, compus din 12 falange osoase, conectate prin mai multe zgarciuri interosoase, apartine supraclasei pestilor telosteeni (alaturi de rechini si casaloti).

Exista 39 de specii de pesti Piranha. In Amazon, de exemplu,  traiesc, 25 din cele 39 cunoscute. In Orinoco si Rio Paraguay au fost descoperite 7 specii diferite. 

Cele mai cunoscute specii sunt:

Pygocentrus cariba 

Pygocentrus natterei 

Pygocentrus nattereri (Piranha cu burta rosie numit si "moartea rosie")

Pygocentrus piraya (Piraya)

Serrasalmus piraya (Piranha de San Francisco sau Piraya Piranha)

Serrasalmus rhombeus (Piranha negru)

Infatisarea difera in functie de specie. De exemplu, specia Pygocentrus nattereri este rosiatica sau albastuie si turtita, in timp ce pestii din specia Pygocentrus cariba sunt gri si usor alungiti. Alti pesti Piranha sunt negrii.

Ei indeplinesc si un rol foarte important in zonele in care traiesc si anume, cel de sanitari. Acestia curata apele inlaturand cadavrele vietatilor marine si ramasitele acestora. Chiar si un Pirahna ranit sau bolnav este devorat de cei din grupul sau. 

S-a demonstrat ca pentru oameni  exista 3 specii periculoase, dar si acestea doar daca sunt intr-un grup format din cel putin 30 de pesti. Pentru celalalte specii de Piranha, omul este total exclus de pe “lista” victimelor. Cea mai temuta specie este Pygocentrus nattereri sau piranha cu abdomen rosu.

 

Habitatul

Pestii Piranha (Pygocentrus) traiesc in Oceanul Indian, Marea Rosie, Marea Barents, Marea Alba, Marea Mediterana si alte mari din sud.  De asemeni populeaza si Oceanul Pacific (in apropierea continentului Australia). Traiesc si in apele limpezi cu continut nutritiv  (rauri si lacuri) ale Americii de Sud si in special in bazinul Amazonului.

Majoritatea pestilor Piranha traiesc la adancimi mari, prefera locurile intunecoase si care abunda in vegetatie iesind la suprafata doar in perioadele in care sunt fortati sa caute hrana.

Acesti pesti pot atinge varsta de 15 ani in cadrul natural, iar daca sunt crescuti in acvarii pot trai chiar si pana la 30 ani. S-a demonstrat prin teste de laborator, ca un singur Piranha crescut in captivitate, prezinta mai multe simptome de agitatie si agresivitate, decat unul care traieste intr-un grup mare.

Caracteristici fizice

Au forma hidro-dinamica. Sunt usor aplatizati datorita faptului ca pot trai la adancimi foarte mari (unii au fost intalniti chiar la adancimi de peste 12.000 metri, la presiuni acvatice de aproape 101.325 newtoni). Inotatoarea codala este hidro-dinamica si prezinta 2 lobi inegali ca marime si dimensiune, fiind astfel asimetrica. Ea ajuta aceasta specie de pesti sa innoate la adancimi foarte mari. Inotatoarele laterale si visceriale sunt de asemenea hidro-dinamice si sunt numite popular “lopeti”. Solzii, prezinta un pigment numit lizozim si sunt foarte luciosi fiind adaptati adancimilor foarte mari. Pestele piranha respira printr-un sistem de branhii si trahee.

Muscatura lor este mortala deoarece contine o substanta toxica numita azot piridoxinic, foarte utilizat astazi in medicina pe post de catalizator in separarea enzimelor conclusive. Pestii pirahna au cinci randuri de dinti ascutiti si contondenti, bine dezvoltati. Supravietuirea celui muscat depinde de aplicarea la timp a tratamentului corespunzator. Ei sunt periculosi mai ales in prezenta sangelui.

Dintii sunt asa de ascutiti incat poate reteza chiar si cabluri din otel. Dintii maxilarului superior sunt la fel ca cei al maxilarului inferior, doar ca sunt putin mai mici astfel incat sa se imbine cu cei de jos. Dintii de pe maxila inferioara au 1-2 cm. Maxilarul inferior este scos in afara, buzele se ridica dezvelind dintii.

Hrana si modul de atac

Piranha redau o spectaculoasa transformare in ceea ce priveste evolutia. Ei sunt singurii pesti carnivori de dimensiune mica. De obicei consuma alti pesti mai mari cum ar fi pastravii, stiucile, scrumbiile, melcii planctonici, meduzele. Uneori sunt atrasi de unele animale poichiloterme precum unele pasari acvatice, unele vidre sau de bursuci de mare si pot ataca chiar si omul. Un grup de pesti Piranha pot sa ucida un om. In opinia cercetatorilor de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie, acesti micutii “ucigasi” sunt de fapt omnivori, dieta lor fiind alcatuita, in general, din plante marine (crinul de mare, corali), crustacee, pesti si insecte.

Cercetarile arata ca Piranha nu au un comportament organizat de vanatoare. Nu exista un conducator sau un grup de pesti care sa conduca atacul asupra victimei, exemplarele mature sexual traind, de cele mai multe ori, in mijlocul bancului pentru a putea fi protejate de eventualii atacatori. Marimea bancului este cea care face diferenta dintre a supravietui si a fi victima. Pestii Piranha formeaza grupuri si dupa ce isi fixeaza victima trec la un atac foarte rapid. Asemanator rechinilor, musca din prada si isi scutura capul inainte de a rupe cu dintii ascutiti o bucata de carne. Sunt in stare sa marunteasca si oase sau obiecte mici.

Printre dusmanii lor se numara diferitele pasari rapitoare, delfinii de apa dulce, vidra sau aligatorii.

 

Reproducerea

Pestii Piranha isi depun oale in adancurile apei si le clocesc timp de 3-4 luni, perioada numita “sezonul Piranha” in care sunt inofensivi. Sunt hectici. Pestele piranha este hermafordit, cu alte cuvinte nu prezinta dimorfism sexual, dar nu toate speciile din clasaPygocentrus au aceasta caracteristica. In acest caz, masculul si femela se imperecheaza in urma unui ceremonial de imperechere: masculul imprumuta culori mai vii capatand nuante de rosu si portocaliu (de obicei, mai tot timpul anului, masculul prezinta culori mai stringente, mai imperioase). Sezonul de reproducere este in lunile mai si iunie.

 

Pestii Pirania in mitologie

Ca totem, pestele Piranha il intruchipa pe zeul african al razboiului Ka`Kakunra (Hat), divinitate detestata din cauza ferocitatii sale de comunitatile locale, dar care totusi, nu avea, cu toate acestea, un cult nelipsit de “continut” religios.

Pestii Pirania intre mit si realitate

Primul care a studiat vreodata un peste Piranha a fost Aristotel, care i-a dat numele deAcitipnai avaos, adica in traducere libera, "flux nemilos". El a ramas impresionat de comportamentul acestui peste si l-a folosit ca sursa de inspiratie pentru cateva din tragediile sale.

Aceasta specie de pesti nu este atat de periculoasa asa cum se vehiculeaza. De cand au aparut in filmele de groaza ale anilor ’70, acestia au castigat notorietate, dar si un renume mult mai rau decat cel al rechinilor. Au existat atacuri Piranha asupra oamenilor, dar in cele mai multe cazuri acestea s-au soldat cu cateva rani minore din cauza muscaturilor.Contrar imaginilor din diferitele ecranizari, niciun om atacat nu a fost devorat sau omorat de pestii Piranha.

Cele mai multe victime au fost din randul copiilor sau a indienilor, acestia din urma avand picioarele vopsite cu culoare rosie - un magnet pentru acesti pesti. Se pare ca aceasta culoare “declanseaza” agresivitatea lor, dar si calitatea apei joaca un rol important. In urma cercetarilor s-a descoperit faptul ca majoritatea atacurilor asupra oamenilor s-au soldat in ape murdare si tulburi, in care se aflau si cadavre ale unor animale. In cazul in care victima incearca sa iasa din apa, sa se indeparteze de locul primejdios, pestii Piranha nu o urmaresc.

Desi sunt, in continuare, considerati o specie periculoasa, multi localnici sud-americani vaneaza Piranha atat pentru carnea lor cat mai ales pentru dintii din care fac amulete, ustensile si arme. Mai nou, Piranha sunt uscati si vanduti ca suveniruri pentru turisti, fapt care poate avea repercusini serioase asupra viitorului speciei.

Piranha

Murena 

Murena este un peste marin. Datorita asemanarii cu serpii, multe persoane se tem de acesti pesti. Murena face parte din acelaşi grup cu anghila. Cele mai colorate sunt murenele si pot fi intalnite in recifele de corali. Fiind o vietate nocturna, in timpul zilei se ascunde pe sub stanci sau in gauri din recif, insa odata cu lasarea serii Murena iese la vanatoare de crustacee, pesti mai mici sau caracatite. Detalii »

Neoniphon sammara sau Pestele–veverita

Numele lui poate crea asocieri interesante. De la ce vine numele de peste-veverita? Poate are coada stufoasa, precum o veveriza zurlie? Sau poate mananca alune?! Afla mai multe despre misteriosul peste-veverita! Detalii »

Cele mai periculoase specii de pesti

Cateva dintre cele mai veninoase si periculoase specii de pesti fac victime in fiecare an. Sunt arme biologice puternice, creeate de natura parca pentru a incerca sa aduca un echilibru. Cei mai veninosi pesti sunt: pestele piatra, pisica de mare sau porcul de mare. Afla mai multe despre fascinanta lume subacvatica... Detalii »

Xiphophorus maculatus sau pestele platty

Xiphophorus maculatus sau pestele Platty este o specie pasnica, nepretentioasa si rezistenta. E un peste de apa calda, are nevoie de o temperatura constanta de 20 de grade Celsius. Face parte din categoria pestilor vivipari, traieste in grupuri si ... mananca alevini, motiv pentru care trebuie izolati de puiet. Citeste mai multe despre pestele Platty. Detalii »

Betta splendens sau Luptatorii siamezi

Pestii Betta splendens sau pestii razboinici siamezi au nevoie de doua conditii esentiale: apa sa aiba o temperatura de 25-26 grade C, iar acvariul sa fie inchis ermetic pentru ca pestii sa nu raceasca. Daca se vor respecta aceste 2 necesitati de baza, va veti mandri cu un tablou acvatic splendid. Detalii »

Pestele scalar, regele Amazonului

Pestele evantai (Pterophyllum scalare) este originar de pe cursul mijlociu al Amazonului. Este unul dintre cei mai placuti si mai aspectuosi pesti de acvariu, supranumit adesea si regele acvariului. Numele vine de la aspectul sau gratios, asemenea unui evantai dar si datorita modului sau de a inota, plin de demnitate si maretie. Detalii »

Barbus conchonius

Pestele Barbus conchonius este una dintre cele mai cunoscute specii din familia Cyprinidae. Este ideal chiar si pentru acvaristii incepatori fiind un peste vioi, pasnic, care traieste in grup. Detalii »

Xiphophorus helleri sau pestele Xipho

Xipho sau pestele mexican cu coada in forma de spada (Xiphophorus helleri) este o specie pasnica, sociabila, mai ales daca are loc suficient si plante printre care sa se ascunda. De aceea, daca va doriti pesti pe care sa ii vedeti tot timpul in miscare, trebuie sa alegeti din start acvariu de minim 50 de litri. Si asta deoarece pestilor Xipho le place sa inoate in spatii largi. Detalii »

Hemigrammus bleheri (nas rosu)

Hemigrammus bleheri este un peste care traieste in bancuri, de aceea trebuie sa va ganditi la achizitionarea unui numar mai mare de pesti din aceasta specie, atunci cand intrati intr-un magazin specializat. Pentru un incepator intr-ale acvaristicii, un grup de 20-60 de bucati de Hemigrammus bleheri ajunge. Afla cum trebuie ingrijiti acesti pesti! Detalii »

Serrasalmus nattereri sau Piranha

Cine nu a auzit de periculosul peste piranha? Oare sunt atat de periculosi ii sunt dintii? Serrasalmus nattereri sau Piranha este un peste in jurul caruia s-au tesut nenumarate legende si povesti inspaimantatoare. Dar, oare cat de adevarate sunt acestea? Citeste mai departe despre cei mai infricosatori pesti... Detalii »