Cei mai cunoscuti pesti de apa dulce - prezentare generala

Dintre cei mai cunoscuti pesti de apa dulce fac parte urmatoarele specii : stiuca, salaul, somnul, crapul dar siplatica.

Stiuca - Esox Lucius

Prima dintre specii si anume stiuca denumita stiintific si Esox lucius este unul dintre cel mai spectaculos peste si cel mai ravnit de catre pescari. Se poate intalni in apele de ses, dar si in lacurile de acumulare, ajungand la lungimea de 1 m cu o greutate de 25 kg, dar ca dimensiune minima poate atinge 50 cm. Este cunoscuta sub numele de catea sau merlita popular. Stiuca este un peste foarte vioi si prinde foarte repede prada care ii iese in cale , mai ales in apele limpezi care au fundul curat in care se gasesc pesti mici. Prefera de cele mai multe ori prada care se gaseste la adancimi mici sau chiar la marginea lacului.

Pentru pescari sezonul in care se recomanda prinderea acestui peste este primavara, in lunile februarie- martie sau toamana la sfarsitul lunii septembrie.

Stiuca prefera o temperatura a apei in jur de 17 grade Celsius, iar pescarii o pescuiesc datorita carnii gustoase. Datorita faptului ca in ultimul timp s-a pescuit foarte mult aceasta specie de peste , ea a inceput sa fie tot mai rara in baltile de ses.

Salaul - Stizostedion lucioperca

O alta specie de peste de apa dulce este si salaul, denumit stiintific si Stizostedion lucioperca si care este raspandita in bazinul acvatic congaz, dar prefere si apele limpezi unde isi poate procura cu usurinta prada. Este un peste rapitor care se hraneste mai ales cu pesti mici . Ca o prezentare generala, salaul are corpul alungit si subtiat catre coada cu capul mare si o gura larga. Prezinta o culoare verde-cenusiu, iar burta este alba, iar pe spate are in jur de 8-12 dungi. Lungimea acestui peste este in jur de 1 m si atinge o greutate de 15 kg. Reproducerea salaului are loc in lunile martie-aprilie.

Somnul - Silurus glanis

Somnul, denumit stiintific si Silurus glanis, este unul dintre cei mai cautati pesti din tara noastra, fiind foarte raspandit in iazuri si lacuri de acumulare si atinge greutatea de 200 kg. Reproducerea acestui peste are loc in lunile aprilie-mai , iar icrele nu sunt comestibile.

Crapul - Cyprinus carpio

Crapul, denumit stiintific si Cyprinus carpio, este alt peste de apa dulce si se intalneste in lacurile de acumulare. Dintre rasele de crap intalnite enumeram : romanesc, salonta si novacul. Poate atinge greutatea de 35 kg, iar apa trebuie sa aiba o temperatura optima in jur de 19 grade Celsius, pentru o dezvoltare optima. Reproducerea acestui peste se face in lunile aprilie-mai, si se hraneste atat cu hrana vegetala, cat si cu insecte sau viermi, pe care ii gaseste pe fundul apei.

Platica - Abramis brama

Ultima dar nu si cea din urma specie de peste de apa dulce este platica, denumita stiintific si Abramis brama, are forma corpului peferct aplatizata cu ochi mari si gura mica, nu prezinta mustati, iar corpul este acoperit cu solzi. Culoarea acestui peste este foarte variata. Este un peste timid, care se hraneste cu viermi, larve, icre, crustacee dar si plante. Se dezvolta bine la o temperatura optima a apei in jur de 18 grade Celsius, atunci cand incep sa isi depuna si icrele.

Populaţiile de peşti mici sunt în scădere

Trimite pe email

05.05.2011 |

0 Comentarii

+ZOOMPopulaţiile de peşti mici sunt în scădereGalerie foto (1)

Peştii de mici dimensiuni, cum ar fi sardinele, nu sunt imuni la impactul pescuitului excesiv, relevă un nou studiu. S-a constatat că populaţiile regionale de peşti de dimensiuni mici, cu durată de viaţa scurtă, sunt la fel de afectate de suprapescuit ca şi speciile mari precum codul, tonul sau rechinul.Constatările sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece scăderea drastică a efectivelor unei specii mici poate avea efecte pe scară mai largă decât declinul speciilor de talie mare.

"Prin aceste acţiuni, se înlătură o sursă de hrană foarte importantă pentru toate speciile care se bazează pe aceşti peşti, astfel încât o mulţime de populaţii de mamifere, păsări şi chiar peştii mai mari pot, de asemenea, să scadă," a spus Malin Pinsky cercetătorul care a condus studiul.

De multe ori, consumatorilor de peşte şi fructe de mare li se cere să facă alegeri responsabile şi li se recomandă să mănânce specii precum macroul, heringul sau sardinele. Aceste alegeri au la bază criterii precum rata de reproducere (care, de obicei, la speciile de talie mică, este mult mai ridicată), dar şi dutata de viaţă, care este mai scăzută la peştii mici.

Biologul Malin Pinsky, de la Universitatea Stanford, împreună cu o echipă de cercetători americani şi canadieni, a vrut să afle dacă în funcţie de aceste caracteristici evolutive ale diferitelor specii s-ar putea prezice care specii sunt cel mai ameninţate de pescuitul excesiv.

Cercetătorii au încercat să verifice ipoteza conform căreia speciile mai mari, care se caracterizează printr-o creştere lentă, ar fi fost mai vulnerabile decât cele mai mici, atât în ocean, cât şi pe uscat. Această ipoeză, însă, s-a dovedit incorectă.

Daniel Ricard, biolog la Univeristatea Dalhousie vine cu o altă teorie, care o contrazice pe cea a lui Pinsky.

Ricard, care are experienţă în evaluarea populaţiilor de peşti, a declarat că rezultatele sunt îngrijorătoare şi că toate activităţile de pescuit trebuie să fie gestionată cu atenţie, de vreme ce unele specii de peşti mici pot fi la fel de vulnerabile ca şi cele de talie mare.

În multe cazuri, unele specii mari de peşti sunt mai numeroase decît cele mici, aşa că nu trebuie să optăm numai în funcţie de talie.

Sfatul specialiştilor este să ne educăm singuri şi să fim mai atenţi atunci când ne alegem hrana.

Salau primavara. Salai agresivi pescuiti pe acumularea de la Sarulesti. Naluci si tehnici de pescuit la salau agresiv.

Bataia pestelui, un termen intrat deja in vocabularul uzual. Pentru multi dintre noi inseamna oportunitate, momentul ideal de a da lovitura. Pescareste vorbind, este momentul in care innebunesc pestii, luati de valul dragostei. In spinning, magia incepe atunci cand foamea pestelui se amesteca in proportii secrete cu furia, cu extazul si cu un curaj sinucigas.

Pescuit la salau in luna mai

Aici avem un postulat. Daca este primavara si ai un jig la capatul firului, trebuie sa-l imbraci cu ceva. Acel ceva, destul de sexi si irezistibil pentru a lua mintile salaului, este un shad sau un jerk mare (8 – 10 cm), jucat agresiv pe zonele unde masculii se aduna pentru a lua in concesiune terenuri.

Pregatiri de nunta 
Scopul, altfel nobil, scuza mijloacele. Cu cat locul este mai bun (in termeni salaiesti), cu atat mai ispititor va fi cuibul. Nu va ganditi la marmura, termopane, piscina si tot tacamul. Sub apa, viata este mult mai pragmatica. Adapost, apa oxigenata, substrat ferm, mai pe scurt, conditii de cinci stele pentru mostenitori. Cuibul aduce femela si da sens viitorului, atat pentru salau ca specie, cat si noua ca tagma. Ei – salaii – pun la bataie muschi si dinti, noi – pescarii – silicon si carlige.

Din tot acest tablou conflictual se detaseaza intentia noastra perfida de a abate atentia masculului de la cele casnice, nu pentru a-l ademeni la o bere cu prietenii, nu pentru o aventura extraconjugala, ci pentru a-i forta aripioara sa sara la bataie. Nalucile noastre, corpolente si vopsite in culori tipatoare, asa cum este verdele cu glitter rosu si galbenul fluo, nu mai sunt naluci, ci cocote. Plimbate cu schepsis, ca niste adevarati agenti provocatori, taman printre domeniile aflate inca in litigiu (Legea zece a baltii: primul venit, primul caftit), jigurile noastre ar trebui, teoretic, sa declanseze agresiunea sarmanilor salai. Sunt si ei pesti, masculi, cat sa reziste? Acestea sunt coordonatele unui pescuit de tatonare, in numele caruia am pescuit pe pista de la Sarulesti cu o saptamana inainte de startul in prima etapa a Turneului Aventuri la pescuit.

Intre finete si tandrete cu nabadai
Prima reactie, ca un gest reflex, a fost sa atacam malurile, in primele doua praguri. Cu cat mai multe crengi, stepi si radacini in calea nalucilor, cu atat mai bine. Paradoxal, dar valurile dragostei nu se spargeau acolo, ci cu un prag mai jos, la patru metri adancime. Pentru gusturile de primavara, insa, realitatea bate teoria. Salaii atacau, insa preferau naluci ceva mai mici, culori sterse, dinamici reduse. Concluzie: au chef de mancare, nu de bataie. In conditii normale, am fi insistat, am fi recurs, probabil, la un echipament ultra light, la monofilament, la jiguri de patru grame si prezentari de finete. Insa marele pot nu se castiga astfel in acest sezon, chiar daca insistarea pe latura atacului ca gest al hranirii ar putea aduce trofeul, in speta o femela corpolenta, matroana zonei. Masculii care au raspuns la apel erau tineri, in cazul nostru, insa destul de albastrui pentru a trece aceasta informatie cu vederea. Intrarea pe zona de reproducere, pentru a-si castiga dreptul la „cuib”, este strict legata de semnalele din mediu, in primul rand de temperatura apei, luminozitate si unghiul pe care il fac razele soarelui cu apa. Echinoxul de primavara declanseaza procese endocrine vizibile pescarului la nivelul coloratiei masculilor si a agresivitatii exacerbate a acestora. Declansarea furiei salaului este o chestiune de zile si este greu sa urmezi un rationament pentru a transforma fenomenul intr-un eveniment predictibil.

Strategia de acasa nu se potriveste cu cea din apa
Am revenit a doua zi, sperand ca vom nimeri, de data aceasta, un moment mai prielnic, mizand si pe faptul ca salaii sunt din ce in ce mai activi, gata oricand sa-si demonstreze ascutimea dintilor in muschii oponentilor. Totul depinde de locul si momentul potrivit. Sarulestiul poate reprezenta oricand un studiu de caz in pescuitul salaului, tocmai datorita contrastelor puternice create de structurile subacvatice.

Delimitarea neta a pragurilor, a platourilor, precum si drumurile scufundate si casele din vatra fostului sat sunt elemente de relief si de acoperire cu care se poate face, in toata puterea cuvantului, o lectie de pescuit la salau. Sonarul va face lumina in tot acest scenariu bazat inevitabil pe presupuneri. Paradoxal, pescarul de spinning cauta, in primul rand, structuri, nu pesti.

Antrenamentele de la Sarulesti au demonstrat ca, treptat, salaii au intrat in paternul comportamental care precede reproducerea propriu-zisa. Rezultatele bune obtinute la aceste antrenamente au demonstrat ca, cel putin la salau, acolo unde exista o oferta de habitat generoasa, presiunea pescuitului intervine doar in cresterea selectiei fata de naluca, nu si in directia cresterii starii de inhibitie, cauzata de prezenta in numar mare a barcilor si a pescarilor.

Regele caras
Apropierea salailor de maluri tine cont de incalzirea apei si de existenta unui substrat tare, curat, care sa nu afecteze ponta prin depuneri masive de mal. Batalia din aceste zone, in care protagonisti sunt salaii, se traduce, la nivelul ascutimii carligului de jig, prin acrosari neortodoxe. Adica de coada, de abdomen si de exteriorul gurii. Fenomenul este explicabil prin apucaturile acestui peste pus pe harta, care isi intimideaza adversarii folosindu-se de tehnici free style. Lovitura de coada, blocarea adversarului la sol si upercutul dat cu botul fac parte din spectacol.

Cu cat obraznicia shad-ului este mai mare, prin dimensiune, culoare si miscare, cu atat atacul va fi mai napraznic. Firul multifilament si lanseta extra-fast vor transforma acest contact cu naluca intr-un soc de-a dreptul electric, transmis prin fibrele de Spectra, grafit si apoi, prin traiectele nervoase, direct in imaginatia noastra. Si cand primavara instabila meteo nu-ti joaca feste, cand nu intervin nici plasele, nici navala nalucilor si nici seceta sau viitura, ce mai poate sta in calea fericirii pescarului de salau? Raspunsul este direct si transant: carasul!

Salau show
Inaintea inceperii oficiale a antrenamentelor la Sarulesti, am avut parte de un spectacol impresionant. Dupa o zi extrem de slaba, pe o apa unde densitatea mare de peste si existenta trofeelor sunt o certitudine, am sesizat, pe o anumita portiune a lacului, o forfota mare la suprafata apei. Sute, mii de masculi de platica – unii de dimensiuni respectabile – pareau prinsi intr-un dans ritualic, sub oglinda apei. In adanc, la trei metri, si in substrat, salaii atacau cu furie orice venea de la bairamul de la etaj, in speta naluci suple armate cu jiguri. Apoi, au aparut atacuri pe cadere, chiar in primul metru de plonjare, agresorii fiind, in egala masura, salai si platici, toti masculi, fiecare cu arma din dotare. Adica, salaul cu gura dintoasa, platica – mai persuasiva – cu corpul, ca la hochei. Acesta a fost detaliul care ne-a indemnat sa pescuim cu jiguri usoare, la suprafata apei, recuperand liniar, asa cum se pescuieste la avat. Rezultatele nu s-au lasat asteptate, fiind una dintre putinele partide in care am prins salai la o palma de la suprafata apei, deasupra unui hau de trei metri, terminat in subsol cu o geografie ideala: praguri, diguri, crengi, pietre si chiar ziduri.

Lupte de strada scufundata
La suprafata apei era o incaierare generala in care nu huliganismul salailor ne intriga, ci cheful de trosneala al platicilor. Era un razboi intre doua gang-uri pentru locuri mai bune de facut dragoste. Iata ca, din nou, femeia era samanta discordiei, discordie mediata pe alocuri de nalucile noastre suple. Dincolo de insolitul situatiei, trebuie spus ca totul nu a durat decat doua-trei ore, atat cat dureaza, probabil, si asalturile fratricide ale salailor pentru un cuib cu piscina in Pipera adancurilor. Acesta este motivul pentru care, intr-o astfel de perioada, chiar si acolo unde cunosti foarte bine apa, trebuie sa cauti continuu, pentru a avea sansa de a fi la locul si la momentul potrivit.

Dar sa revenim la caras. La o saptamana dupa acest iures, in plina etapa, a urmat capierea carasului. In apa mica de la maluri, in primele praguri, acolo unde tocmai se instalasera salaii, s-a declansat o adevarata orgie manelista care a tulburat apa atat de tare, incat ai fi zis ca a venit viitura. Frenezia a cuprins intreaga suflare caraseasca atat de tare, incat apa malurilor a fost luata cu asalt. Intimidati, salaii s-au imprastiat in asteptarea unor vremuri mai bune. In conditiile date, cu salai rasfirati pe mari suprafete, scosi din locurile clasice pentru acest sezon, viata concurentilor a fost destul de grea.

Vremuri tulburi
La doua saptamani dupa acest spectacol, care ne-a demonstrat ca oamenii nu au inventat nici apa calda si nici incaierarile dintre galerii, am revenit pe Sarulesti. Nici urma de platici, nici urma de carasi. Salaii, in speta masculii, mai putin albastri, fie adormiti pe la cuiburi, fie fugiti de acasa, nu prea raspundeau la apel. Femelele, in schimb, corpolente si infometate, au atacat viguros nalucile suple.

Shad-uri sau jerk-uri, de maximum sapte centimetri, au fost la loc de cinste in meniul zilei. Detaliul cel mai important acum urmeaza: dupa cateva zile de ploaie si vant puternic, Sarulestiul era aproape de acea stare a materiei numita atat de sugestiv „cafea cu lapte”. Daca aici, pe tulbureala de toate zilele, albul-sidef si verdele cu glitter argintiu faceau regula, atunci cand salaii aveau chef de viata, iar albastrul, negrul si maronul cu glitter rosu dominau in momentele mai dificile, acum portocaliul cu glitter argintiu a fost alcatuirea magica de silicon, culoare si vibratie.

Daca la toate acestea adaugati o coada cu turbulenta puternica, aveti deja arma letala. Iata cum a mai trecut o primavara cu salai albastri, o primavara care a purtat pescarul de salau de la adanc la oglinda apei, de pe firul apei la mal, de la alb la portocaliu, de la agonie la extaz. Partea frumoasa este ca din toate acestea, ca pescar de salau, inveti cate ceva.

VIDEO Catching The Impossible Trailer 1 - Searching for Gold Catching The Impossible

Pestii sanitari din mari si ocean

Pana în prezent stiinta cunoaste peste 25 de specii de pesti-sanitari, 6 specii de creveti si un crab, toti specializati pentru acest gen de activitate.
Pestii-sanitari seamana unii cu altii: au botul alungit ca niste pensete si corpul decorat în culori foarte vii, pentru a putea fii detectati de la distanta. Ei isi ofera serviciile printr-un ritual de miscari, cunoscut de toti pesti în suferinta. La randul lor, si pacientii îsi semnaleaza miscarile: pestele Naso Tapeinosoma pigmenteaza în albastru locul unde se afla un parazit pentru a atrage atentia pestelui sanitar. Nu-i de mirare deci ca au devenit niste persoane inviolabile. Nici un animal de prada din mari si oceane nu-i ataca. Chiar mai mult, unii uriasi ai recifelor, renumiti pentru voracitate si lacomia lor, cum ar fii bibanii-uriasi, isi deschid docil gura, iar pestii-sanitari, patrunzând în aceasta pestera ucigatoare, ciugulesc, fara frica de a fi înghititi . Chiar si aricii de mare, atât de precauti si uraciosi, îsi desfac tepii, lasand maruntii pesti Siphonia Versicolar sa le curete crusta de oaspetii nedoriti si de resturi detritice. Micutul peste argintiu numit de pescari seniorita este vestit prin neobosita sa asistenta medicala.

Pestii-sanitari, desi singuratici, nu-si desfasoara activitatea la întâmplare, ci doar în anumite locuri, cu vizibilitate buna în toate directiile, cum ar fi o iesitura de stanca, langa vasele scufundate sau la liziera padurilor subacvatice de alge.

Multe locuri cautate de pescari isi datoreaza faima si prezenta agentilor sanitari, care atrag bancuri uriase de pesti.

 De dutu0909

Cel mai mare sarpe din lume a fost descoperit in Amazon

+ZOOMCel mai mare sarpe din lume a fost descoperit in AmazonGalerie foto (2)

Dupa 23 de ani de expeditii si cercetari desfasurate pe trei continente, criptozoologul irlandez Mike Warner, in varsta de 73 de ani si fiul sau Greg, de 44, au intreprins luna trecuta o indrazneata calatorie in inima Amazonului peruvian pentru a-si confirma teoriile cu privire la existenta unui urias sarpe anaconda care traieste in aceste tinuturi.

Porniti pe urmele lui "boa cel negru" sau Yacumama (Mama Apelor), asa cum este denumita uriasa creatura a junglei in cultura populara locala, cei doi barbati originari din orasul irlandez Hillhall sunt de parere ca au luat urma reptilei si ca au prins in poza colosalul specimen despre care unele rapoarte sustin ca ar avea 40 metri lungime si doi metri in diametru.

Desi notiunea serpilor anaconda monstruosi a patruns doar recent in acceptiunea occidentala, mai degraba ca un concept fictional de senzatie, marturii ale intalnirilor cu Yacumama abunda in istoria bazinului amazonian, localnicii vorbind despre el ca despre o realitate incontestabila.

Indignati de acest lucru, Mike si Greg Warner au organizat o expeditie de 12 zile pe raul Amazon, pentru a gasi sarpele despre care unii martori sustin ca poate ingurgita apa si lansa un puternic jet pentru a dobori maimutele din copaci si a le manca.

"Datele pe care le-am adunat sunt foarte stufoase, avem peste 700 de fotografii in urma sortarii si cinci ore de filmare, care trebuie studiate in amanunt. Va dura luni de zile pentru a analiza in intregime materialele, dar o prima vedere confirma deja teoria ca acesti giganti exista si isi croiesc drum prin jungla, creand santuri late de doi metri si doborand copaci. Mai important insa este ca am reusit sa prindem pe camera unul dintre ei atunci cand se deplasa printr-unul dintre "canalele" sale acvatice", a declarat Greg Warner.

Cei doi exploratori si-au impartasit descoperirile cu guvernul peruvian, cu National Geographic si cu Universitatea Queens din Belfast, urmand ca echipa sa-si petreaca urmatoarea perioada pentru a analiza "dovezile". De asemenea, mai entuziasti decat inainte, Mike si Greg planuiesc sa revina la locatie in luna octombrie, pentru a scana termic imprejurimile si a stabili numarul de serpi anaconda, ocazie cu care spera sa ia dupa ei si un echipaj tv.

Galerie foto (1)

Oamenii cred de mii de ani că animalele pot presimţi anumite dezastre naturale şi că îşi schimbă comportamentul în funcţie de condiţiile meteorologice.

Adevar Serios!!

Japonezii cred că un peşte de forma unui şarpe, ce se găseşte în apele calde ale lumii, i-ar fi putut ajuta să îşi dea seama că un cutremur este pe cale să se producă în Japonia.

Peştele din familia Regalecidae (Oarfish) este cunoscut în folclorul japonez sub denumirea "mesagerul de la palatul zeului mărilor", pentru că apariţia acestuia pe lângă plaje prevesteşte provocarea unui cutremur. Din decembrie 2009 până în martie anul acesta un număr mare de peşti de acest tip au fost văzut de-a lungul plajelor japoneze, deşi, în general, aceşti peşti nu vin la mal.

De la începutul iernii trecute au fost raportate numeroase cazuri de astfel de peşti capturaţi în plasele pescarilor. Unele persoane susţin că acest fenomen este unul neobişnuit şi poate prezice un eventual cutremur. De altfel, un articol de pe 6 martie din Japan Times, cu 5 zile înaintea cutremurului cu magnitudinea de 9.0 ce a lovit Japonia, menţiona că oamenii cred că prezenţa acestor peşti la mal poate anunţa un seism devastator.

Tendinţa peştilor de a se manifesta diferit atunci când presimt un cutremur s-ar datora capacităţii lor de a simţi mişcările petrecute în faliile seismice.

Iată cum arată peştii-prezicători:

PESTI – DELTA DUNARI

In Delta Dunarii, in cei peste 25 de kmp de locuri si canale traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36fiind specifice deltei.
Cel mai are potential piscicol al tarii se gaseste evident in Delta Dunarii, aici se obtine 50% din productia de peste de apa dulce a Romaniei. Dintre speciile de pesti intalnite in Delta un loc aparte il ocupa sturionii marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin vestitele icre negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori amintim scrumbia, care primavara urca pe Dunare cateva sute de km pentru a-si depune icrele.
In imaginea din stanga este infatisata o pastruga

STIUCA (Esox lucius) Descriere: Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace fulgerator. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru un demaraj fulgerator, care se dovedeste de prea multe ori mortal. Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg). Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie. Temperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17-18⁰C. Exista opt specii ale familiei Esox dintre care sase se gasesc in America de Nord. Dimensiunea minima a stiucii care poate fi retinuta este de 40 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita este lingurita oscilanta. Rezultate bune se obtin cu woblere si linguritele rotative. O momeala recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lingura este pestele viu.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: In general stiuca prefera apele limpezi si oxigenate, cu vegetatie bogata. Lacurile mai adanci Puiulet, zone cu adancimi mici si vegetatie cum ar fi japsele, canalele colmatate Suez, sau portiuni ale canalelor unde lipsa curentilor a dus la limpezirea apei Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului. Exista insa perioade cand este mai greu de gasit: de exemplu primavara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. In schimb toamna cand puietul se retrage la iernat si bradisul a cazut pe fundul apei, se prind exemplarele mari. Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie.Sfaturi despre pescuitul stiucii. 

SOMNUL (Silurus glanis)Descriere: Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg.
Este un peste cenusiu fara solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus. Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait, care impreuna cu mirosul bine dezvoltat compenseaza vederea slaba, aceastea fiind adaptari la viata in apa adanca si tulbure, cu fund malos. Somnul este mai activ in timpul noptii. Boistea somnului este in luna mai. Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: in Delta somnul se prinde bine la: coropisnita, buchet de rame, broscute, peste viu (foarte apreciat este tiparul), twister, lingurita si wobler. Momelile artificilale nu prea au succes, de aceea nu le recomand.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: De regula somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile canalelor canale, in gropane Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Pe timpul verii somnul se hraneste intensiv, iulie este cea mai buna luna pentru pescuit. In toamna se aduna in gropane pentru iernat, iar activitatea sa se restrange pe masura ce se raceste timpul.

CRAPUL (Cyprinus carpio)
 Descriere: Este un peste de talie mare care poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are corpul alungit si putin aplatizat, acoperit cu solzi mari. O trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care face parte si crapul este gura subterminala, cu buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei. Boistea crapului are loc in aprilie-mai. Temperatura optima de hranire este de 19⁰C. Dimensiunea minima a crapului care poate fi retinut este de 35 de cm.Momelile folosite la pescuitul sportiv: mamaliga, boabe de porumb, rame, viermusi. Pentru asigurarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb, mamaliga, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata canale. Exista perioade cand canalul Crisan-Caraorman este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit.Perioada de pescuit in Delta: Dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mijlocul lunii iunie si pana in octombrie, iar daca vremea este mai blanda chiar si noiembrie. Luna septembrie este considerata foarte potrivita pentru pescuitul crapului.

SALAUL (Stizostedion lucioperca)Descriere: Asemanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt exprimate si in numele sau latinesc lucio si perca. Salaul are o culoare verde-cenusie, iar corp sau este alungit si rotunjit. Gura larga are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o struna din materiale rezistente, ca in cazul stiucii. Reproducerea are loc primavara in lunile martie-aprilie. Cel mai mare salau pescuit in Delta cantarea 15 kg. Dimensiunea minima a salaului care poate fi retinut este de 40 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: peste viu (in special tipar), bucatica de peste, twister, lingurita rotativa.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Salau il gasim in apele mai oxigenate din marile lacuri: Lumina, Puiul, Iacub, insa se pescuieste in general pe canale, canale, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

CARASUL (Carassius auratus)Descriere: Carasul are corpul plat, iar solzii mari au o culoare argintie. Foarte prolific acest peste din familia ciprinidelor are o larga raspandire, fiind apreciat pentru gustul deosebit de bun al carnii sale. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus, de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din “70. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a carasului care poate fi retinut este de 15 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, paine, viermusi, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

CARACUDA (Carassius carassius) Descriere: Seamana foarte mult cu carasul, avand aceleasi caracteristici, insa prefera apele mai limpezi si mai oxigenate. Corpul caracudei este mai plat si mai inchis la culoare decat cel al carasului. Pana la aparitia carasului dupa anii “70, caracuda era un peste ce se prindea in mod regulat. Dimensiunea minima a caracudei care poate fi retinuta este de 17 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, cocolos de paine, viermusi, etc.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

  AVAT (Aspius aspius)Descriere: Avatul este un peste rapitor cu corpul alungit si plat. Solzii de dimensiuni medii sunt de culoare argintie.Este un peste pretentios, cu perioade scurte de hranire foarte intensa (1-2 ore) si momente de apatie dea dreptul exasperante. Dimensiunea minima a avatului care poate fi retinut este de 30 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: lingurite rotative si oscilante mici, pestisor viu, twister. Este foarte suspicios, de aceea se impune folosirea unei linii usoare: fir de maximum 0.25 mm.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: In general la intersectia canalelor dar si in ghiolurile mai mari, canale, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

 BIBANUL (Perca fluviatilis) Descriere: Este usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea dorsala foarte tepoasa. Extrem de lacom bibanul este un peste rapitor, cu o gura mare inzestrata cu dinti mici si desi. Reproducerea are loc in perioada martie-mai. In mod obisnuit atinge greutatea de 500 de g, iar dimensiunea minima la care poate fi retinut este de 12 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, lingurite rotative, twister, bucati de lipitoare, pestisor viu (de mici dimensiuni) sau bucatica de peste, broscute.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Se pescuieste in general la confluenta canalelor, acolo unde se intalnesc doi curenti de apa, in locurile unde apa tulbure a canalelor se amesteca cu apa limpede din lacuri, canale, Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit
PLATICA (Abramis brama)
Descriere: Corpul platicii este foarte plat (de unde si denumire pestelui). Face parte din familia ciprinidelor, hranindu-se in general pe fundul apelor, in locurile adanci. Greutatea obisnuita este de 0.50-1 kg, iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 25 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocoloas de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Platica se pescuieste pe fundul apei in canale, in locurile de confluenta ale acestora Crisan-Caraorman.Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie. 

ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus)
Descriere: Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Corpul un pic alungit si plat are solzi argintii. Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Depunerea icrelor are loc in perioada aprilie-mai. Greutatea obisnuita este de 300-400 de g, iar dimensiunea minima a rosioarei care poate fi retinuta este de 15 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocolos de paine.Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Rosioara are o larga raspandire preferand apele limpezi Crisan-Caraorman, dar se prinde foarte bine acolo unde se intalnesc doi curenti de apa unul tulbure si altul limpede.Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.

In Delta: Bibanul se pescuieste cu succes tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt ca pentru orice rapitor lunile de toamna. Este foarte activ si iarna.

 LINUL (Tinca tinca)
Descriere: Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici. Traieste in apele limpezi si oxigenate. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, cocolos de paine.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii – Caraorman: Linul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite de curenti: Crisan-Caraorman
Perioada de pescuit in Delta : Din luna iunie si pana in octombrie.